Îi pasă cuiva de alegerile europarlamentare?

De la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent, România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit cu 30 de miliarde. Deci, avem un plus de 65 de miliarde. Fără banii ăștia, România de azi ar fi arătat cu totul altfel. Mai țineți minte cum era țara înainte de aderare? Acolo am fi rămas, la ce politicieni avem.

Dar, cu toate că banii europeni au transformat țara, românilor nu pare să le pese prea mult de alegerile europarlamentare. Da, banii vin de la Comisia Europeană, nu de la Parlament, dar tot ar trebui să ne pese pe cine trimitem la Bruxelles să ne reprezinte interesele și să contribuie la realizarea politicilor europene care ne vor afecta pe toți.

Dezinteresul se vede în cât de slabă campania electorală pentru europarlamentare. Practic, aproape că nu există. Se vorbește mult despre locale, ceea ce normal, și aproape deloc despre europarlamentare. Mai vezi un banner pe câte un site, niște afișe obosite, mai un clip pe TikTok, o declarație sforăitoare și cam atât. Foarte puțini dintre candidații la europarlamentare sunt vizibili la modul real.

Și iată-ne în fața unui nou paradox românesc. Banii europeni au dezvoltat România, dar noi vorbim mai mult despre cei care au smântânit și vor smântâni fondurile europene (autorități locale și județene) decât de cei pe care îi trimitem în Parlament să lucreze la politici prin care România să primească și mai mulți bani. Nu-i tare?

Cum să le pese românilor de europarlamentare,când politicienii noștri se chinuie să transformetotul într-o telenovelă ieftină? Am ajuns să fim maiinteresați de can-can-ul electoral decât de problemele reale. Și politicienii fix asta ne dau: circ! Doar n-or fi proști să vorbească desprerealități.

Avem nevoie de oameni care să lupte pentruinteresele noastre la Bruxelles, dar când e vorbasă-i alegem, fie constatăm că nu-i cunoaștem, fie pur și simplu nu ne pasă. Da, și candidații au partea lor de vină, că nu știu să se promoveze, dar nici pe români nu-i dă civismul european afarădin casă.

Așa că ne trezim, din cinci în cinci ani, cu nișteeuroparlamentari pe care îi cunoaștem doar din poze și care par că au fost trimiși acolo printr-o loterie. Când, de fapt, ar trebui să trimitem oamenicompetenți, care să înțeleagă cum funcționeazăUniunea Europeană și să știe cum să obțină ce-imai bun pentru România.

Dar hei, de ce să ne pese de asta, când putem săne ocupăm de scandaluri locale și să lăsămprezența noastră în Europa pe mâinile unorincompetenți care și-au dorit doar salariul de europarlamentar? Care nu-s puțini deloc: dupăcinci ani de mandat, un europarlamentar câștigăpeste 500.000 de euro!

Concret, ne bucurăm de beneficiile aderării la UE,fără să ne intereseze prea mult de contribuțianoastră la mecanismul european. Și, din păcate, atitudinea asta ne costă pe toți, mai ales pe termen lung.

Mai e timp până pe 9 iunie să studiem platformeleelectorale ale candidaților, dacă nu am făcut-o până acum. Iar în drum spre secțiile de votare,poate ar fi bine să ne întrebăm: „Îmi pasă pe cine trimit în Parlamentul European?” Dacă răspunsule „da”, atunci să votăm în consecință! Dacă e „nu”, să nu ne mirăm că vom fi priviți în continuareca ruda de la țară a Uniunii.