La peste un deceniu de la controlul care a vizat marile privatizări din energie, Curtea de Conturi constată că o serie de măsuri dispuse încă din 2012 nu sunt nici astăzi finalizate. Rapoartele instituției arată procese pierdute, prejudicii estimate la zeci și sute de milioane de euro care nu au mai fost recuperate, fapte considerate prescrise de instanțe și sesizări transmise procurorilor cu privire la neîndeplinirea măsurilor stabilite de auditori.

Curtea de Conturi: măsurile dispuse în 2012 nu au fost duse la capăt

În raportul de follow-up realizat la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), Curtea de Conturi arată că urmărește și în prezent modul în care au fost puse în aplicare măsurile stabilite după verificarea contractelor de privatizare ale unor companii strategice din sistemul energetic.

Potrivit documentului, instituția a constatat că pentru mai multe dintre abaterile identificate în urmă cu peste zece ani demersurile inițiate nu au fost finalizate, iar recuperarea eventualelor prejudicii nu a fost realizată.

Situația este cu atât mai gravă cu cât unele dintre cauze au vizat litigii internaționale și pretenții financiare uriașe formulate de statul român.

Un proces de 49 de milioane de euro s-a închis înainte să fie judecat pe fond

Una dintre cauzele analizate de Curtea de Conturi vizează privatizarea Electrica Moldova.

După ce arbitrajul internațional a fost pierdut, SAPE a decis să se îndrepte împotriva fostei conduceri Electrica, a unor administratori și directori, dar și împotriva unor instituții ale statului, acuzând inacțiunea acestora în monitorizarea contractelor de privatizare.

Compania a solicitat în instanță despăgubiri de aproximativ 49 de milioane de euro.

Judecătorii nu au mai ajuns însă la analizarea fondului acuzațiilor.

Instanța a stabilit că eventualele fapte și eventualele prejudicii erau cunoscute încă din perioada 2005-2011, iar termenul legal pentru promovarea acțiunii expirase de mai mulți ani. Procesul a fost respins ca prescris.

Mai mult, documentele analizate de Curtea de Conturi arată că inclusiv consultanții juridici angajați de SAPE au apreciat ulterior că șansele de succes într-un apel sunt reduse și că promovarea căii de atac ar genera cheltuieli suplimentare considerabile.

În final, apelul nu a mai fost susținut.

Pretenții de peste un miliard de dolari în arbitrajul cu Enel

Raportul readuce în atenție și unul dintre cele mai mari litigii derulate vreodată de statul român în domeniul energetic.

În arbitrajul internațional de la Paris privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, pretențiile formulate de Electrica și ulterior de SAPE au depășit echivalentul a 1,2 miliarde de dolari.

O parte a solicitărilor privea penalități de aproape 40 de milioane de euro pentru presupusa încălcare a obligațiilor contractuale privind achiziția unor active.

Tribunalul arbitral a respins însă cererea, concluzionând că statul nu respectase procedura prevăzută chiar în contractul de privatizare. Arbitrul a reținut că nu fusese desemnat expertul independent obligatoriu pentru verificarea valorii de piață și a caracterului adecvat al activelor, procedură fără de care pretențiile nu puteau fi analizate.

După pierderea arbitrajului, SAPE a încercat să recupereze prejudiciile de la persoanele considerate responsabile pentru modul în care a fost gestionat dosarul. Și această acțiune s-a lovit însă de prescripție.

Sesizare către procurori

În 2021, Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București cu privire la neducerea la îndeplinire a unor măsuri dispuse încă din 2012.

Raportul menționează că SAPE a continuat ulterior să solicite informații privind stadiul cercetărilor.

Documentele citate de auditori arată că Direcția Națională Anticorupție a efectuat cercetări într-un dosar care viza suspiciuni de abuz în serviciu. Ulterior, o parte a cauzei a fost clasată, iar alte aspecte au fost disjunse și trimise către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru continuarea verificărilor.

FACIAS cere intervenția Parchetului General

În acest context, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a anunțat recent că a sesizat Parchetul General în legătură cu posibile nereguli în administrarea SAPE.

Organizația invocă concluzii ale Corpului de Control al Prim-Ministrului care ar indica posibile abateri privind gestionarea unor proiecte energetice și proceduri de achiziție, solicitând verificarea eventualelor fapte cu caracter penal.

Demersul readuce în prim-plan o companie de stat care apare de ani de zile în rapoarte de control, litigii și controverse privind administrarea banilor publici.

Un dosar care traversează trei guverne, mai multe conduceri și peste un deceniu de controverse

Ceea ce impresionează în noul raport al Curții de Conturi nu este doar valoarea sumelor aflate în discuție, ci durata excepțională a acestui dosar.

Practic, aceeași serie de constatări urmărește SAPE și instituțiile care au precedat-o încă din 2012.

În tot acest timp s-au schimbat guverne, miniștri, consilii de administrație și conduceri executive, însă problemele semnalate de auditori au rămas în mare parte deschise.

Cronologia relevată de Curtea de Conturi arată un tipar repetitiv: pretenții financiare uriașe formulate de stat, procese și arbitraje pierdute, analiza unor eventuale răspunderi individuale, urmată de constatarea prescripției și de imposibilitatea recuperării prejudiciilor invocate.

Același tipar a fost observat și de presa de investigație. Încă din 2020, Ziarul de Investigații publica o amplă analiză dedicată SAPE, subliniind că societatea acumulase de-a lungul anilor un număr impresionant de controverse, de la litigii extrem de costisitoare până la contracte și cheltuieli care atrăseseră atenția instituțiilor de control.

Investigația ridica atunci întrebări despre eficiența cu care sunt administrate resursele companiei și despre modul în care sunt gestionate litigiile moștenite din marile privatizări ale sectorului energetic.

La șase ani de la acea anchetă jurnalistică și la aproape 14 ani de la raportul inițial al Curții de Conturi, concluzia auditorilor este una care continuă să ridice semne de întrebare: pentru o parte dintre cele mai importante abateri constatate în contractele de privatizare din energie, măsurile dispuse nu sunt nici acum considerate îndeplinite.

Mai mult, documentul arată că obligația recuperării prejudiciilor nu a dispărut odată cu prescripția unor acțiuni civile sau cu clasarea unor dosare. Curtea de Conturi reamintește explicit că SAPE are în continuare obligația de a întreprinde toate demersurile legale posibile pentru apărarea intereselor statului.

În acest context, sesizarea formulată recent de FACIAS nu apare ca un episod izolat, ci ca un nou capitol într-o istorie care se întinde pe mai bine de un deceniu și care gravitează în jurul aceleiași întrebări fundamentale: cine răspunde pentru sumele uriașe pe care statul român a încercat să le recupereze și pe care, până acum, nu a reușit să le aducă înapoi la buget?

Comments are closed.