Este inteligența artificială profitabilă sau un nou „dot-com bubble”?

Inteligența artificială a devenit, în ultimii ani, principalul motor de creștere al investițiilor tehnologice la nivel global. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022 de către OpenAI, sectorul AI a cunoscut o expansiune accelerată, atât ca bază de utilizatori, cât și ca nivel al finanțărilor atrase.

În primele două luni de la lansare, ChatGPT a atins pragul de 100 de milioane de utilizatori, o performanță fără precedent în industria digitală. Spre comparație, Facebook a avut nevoie de patru ani și jumătate pentru a ajunge la acest nivel, YouTube de 18 luni, Twitter (actualul X) de cinci ani, iar Netflix de aproape două decenii.

Această adopție rapidă a atras capital masiv în sectorul inteligenței artificiale. OpenAI a beneficiat de investiții evaluate la zeci de miliarde de dolari într-un interval relativ scurt, devenind una dintre cele mai bine finanțate companii de tehnologie din istorie. În același timp, competitori direcți precum Anthropic atrag capital substanțial, cu sprijinul unor giganți precum Amazon și Google.

La nivel global, investițiile în companii din domeniul inteligenței artificiale au ajuns, potrivit estimărilor, la sute de miliarde de dolari anual, reprezentând o pondere semnificativă din capitalul direcționat către start-up-uri. Doar segmentul motoarelor conversaționale și al modelelor lingvistice mari atrage zeci de miliarde de dolari.

Comparativ cu valurile tehnologice anterioare, ritmul și amploarea acestui boom sunt considerabil mai mari. Internetul, la începutul anilor 2000, a generat investiții de ordinul miliardelor de dolari, în timp ce aplicațiile mobile, după 2010, au atras zeci de miliarde. Inteligența artificială, în schimb, este deja evaluată la sute de miliarde și este estimată să depășească pragul de un trilion de dolari în următorii ani.

Totuși, expansiunea rapidă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate.

Pentru a înțelege mai bine situația actuală, este utilă o privire în trecut, în perioada boom-ului „dot-com”. La finalul anilor ’90, numeroase companii care activau pe internet au atras investiții uriașe pe baza potențialului, fără a avea modele de business viabile sau profitabilitate demonstrată.

Companii precum Kozmo.com, eToys.com, Webvan, Boo.com sau TheGlobe.com au beneficiat de finanțări de sute de milioane de dolari și au fost percepute drept pionieri ai noii economii digitale. Kozmo promitea livrări rapide la domiciliu, Webvan dorea să revoluționeze livrarea alimentelor, Boo.com încerca să redefinească retailul de fashion online, iar eToys concura direct cu marii retaileri tradiționali.

În lipsa unor modele operaționale sustenabile și a unor costuri controlabile, majoritatea acestor companii au intrat în faliment la începutul anilor 2000, în ciuda finanțărilor masive și a interesului investitorilor.

În mod similar, sectorul inteligenței artificiale se află astăzi într-o fază în care evaluările și finanțările devansează profitabilitatea. Majoritatea companiilor AI operează pe pierdere, în ciuda veniturilor în creștere. Costurile asociate antrenării și rulării modelelor – infrastructură, centre de date, plăci grafice specializate și consum energetic – sunt extrem de ridicate.

OpenAI, liderul pieței, generează venituri semnificative, însă cheltuielile de operare sunt comparabile. Chiar CEO-ul companiei, Sam Altman, a recunoscut public că anumite abonamente premium sunt neprofitabile din cauza utilizării intensive, estimând că atingerea pragului de rentabilitate ar putea avea loc abia spre finalul decadei.

Situația este similară și pentru alți jucători importanți, precum Anthropic, care mizează pe creștere accelerată în prezent, în detrimentul profitabilității imediate. Diferența majoră față de start-up-urile anilor 2000 este că unii dintre actorii actuali, precum Google, Meta sau Amazon, își pot permite investiții masive și pierderi temporare, fiind susținuți de linii de business mature și profitabile.

În acest context, întrebarea legată de formarea unui nou „dot-com bubble” este legitimă. Asemănările sunt evidente: investiții masive bazate pe potențial, evaluări foarte ridicate, competiție intensă pentru dominarea pieței și un număr mare de companii care încearcă să capitalizeze momentul.

Diferența majoră este însă una esențială. Internetul, la începutul anilor 2000, era o promisiune. Inteligența artificială este deja utilizată pe scară largă, integrată în produse comerciale, procese industriale și servicii de zi cu zi.

Nu mai este o întrebare legată de „dacă” inteligența artificială va schimba economia globală, ci „cine” va reuși să construiască un model sustenabil și profitabil într-o piață care se anunță a fi de ordinul trilioanelor de dolari.